Fără excepție, toți suntem egali!

            În anul 2006, Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR) a inițiat “Studențiada”, festival studențesc organizat la nivel național, care a determinat 5000 de tineri să participe timp de o săptămană la diverse activităti extracurriculare. În 2007 Studențiada s-a desfăsurat în 10 orașe, având 10 000 de participanți, în 2008 și 2009 au fost vizate 11 centre universitare și 20 000 de participanți, iar în 2012, festivalul s-a desfăsurat în 16 orașe, vizând peste 40.000 de participanți. Până în anul 2016 festivalul a avut un impact în peste 18 orașe, cu peste 50.000 participanți.

             Studențiada va avea în vedere rolul important pe care creativitatea și inovația îl au în viața noastră de zi cu zi, atât în ceea ce privește dezvoltarea noastră ca indivizi, cât și ca societate. Numărul de participanți va crește, evenimentul desfăsurându-se în 18 centre universitare cu ajutorul celor peste 100 de organizații membre UNSR. Festivalul va îngloba evenimente și activități din mai multe domenii respectiv:

                         - educație: inițiative legislative și educație non-formală;                         
                         - sănătate: competiții sportive (înot, fotbal, biliard etc), training-uri tematice, donare de sânge, prim ajutor.

             Prin deschiderea festivalului de anul acesta, Uniunea Națională a Studenților din România își exprimă dezacordul față de ultimele hotărâri luate de Guvernul României, prin ministerele de resort, în relația cu studenții. Începând cu anul universitar 2017-2018, studenții care au vârsta de peste 26 de ani nu mai beneficiază de gratuitate pe liniile feroviare, după aproximativ un an în care toți au avut parte de acest drept.

             Acest aspect a rezultat în urmă interpretării articolului 205, alin 2 prin care: “În timpul anului universitar, studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de invățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.”

             Programul de guvernare afirmă următorul aspect important:

             “Implementarea principiului egalității de șanse în educație, imbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv sunt cheia pentru creștere economică și prosperitate.”

             Domnule prim-ministru, domnule ministru, egalitatea de șanse nu se regăseste în acțiunile întreprinse, iar acest drept trebuie să existe pentru toți studenții inmatriculați la o instituție de invățământ superior din România indiferent de vărstă, etnie, religie, sex, an de studiu, experiență precedentă sau alt criteriu care nu este inclus în codul și obligațiile studentului. O minune ține trei zile, un lucru valoros ține o viață, dar un aspect populist ține un an. România astăzi face un pas înapoi în educație, România astăzi face un pas înapoi în ceea ce înseamnă politicile educaționale studențești și de tineret. Educația romanească trebuie să fie o prioritate nu doar verbal exprimată, ci și faptic.

             Rugăm Ministerul Educației Naționale să ne prezinte un raport în urma căruia s-a luat această decizie, să observăm ce impact bugetar ar avea, care sunt valențele care au înclinat către o asfel de decizie.

             În raportul privind Starea Învățământului Superior din România, postat pe www.edu.ro de către minister, se afirmă faptul că existau 7,4% studenți între 25 și 29 de ani în anul universitar 2009/2010, 5,6% în anul 2010/2011, 5,3% în 2011/2012, 4,0% în 2012/2013, 3,4% în 2013/2014, 2,5% în 2014/2015, iar între 30 și 34 de ani cifrele sunt de la 2.2% în 2009/2010 până la 0.8% în 2014/2015. Fără a avea date exacte despre ultimii doi ani universitari putem constata că trendul este unul descendent și că formarea numărului de studenți efectiv este unul redus. Cunoaștem însă faptul că multe dintre deciziile luate au un fundament politic sau unul economic.

             Dacă există un fundament economic, Uniunea Națională a Studenților din România va spune că nu este unul fondat, reducerea de cheltuieli în acest segment nu trebuie realizată prin discriminarea studenților în funcție de vârstă. Dacă există un fundament politic, UNSR condamnă aceste acțiuni și va face apel la Pactul pentru Educație din 2008, pact ce avea ca scop creionarea unor direcții și obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de învățământ și semnarea unei înțelegeri politice, astfel încât reforma în educație să fie una coerentă.

             Un alt aspect care dezechilibrează noțiunea de egalitate este dat de luarea deciziilor care afectează toți studenții fără a se face în prealabil un studiu, o analiză asupra urmărilor care se răsfrâng asupra acestora, atunci când suntem repartizați în diferite situații sau atunci când se alocă finanțarea către universități.

             Suntem evaluați într-un sistem binar, pe rânduri sau pe subiecte, prin urmare considerăm că nu se respectă principiul echității atunci când suntem evaluați la examene, conform LEN 1/2011 actualizat în 2017, Art.11 litera r) și Art.118 litera e). În acest sens, solicităm MEN și conducerilor universităților implementarea unui sitem de evaluare unitar, fără diferențieri între studenți.

             Președintele Uniunii Naționale a Studenților din România, Radu Antohi, susține în baza unei cercetări legislative amănunțite următoarele: "Ne dorim și considerăm o nevoie de transparență, echitabilitate și claritate în cadrul hotărarilor politice privind subiectele anterior precizate. Aceste hotărâri trebuie să aibă la bază un fundament fără nuanțe discriminatorii."