În România, viața din afara sălilor de curs pentru studenții majori este un amestec de digital și „live”: streaming și social media în fiecare zi; săli de sport și activități fizice informale; cinema și festivaluri mari care animă orașele; seri petrecute în baruri și cafenele; călătorii scurte și lungi, adesea planificate în ultimul moment. Următoarea analiză reunește obiceiurile cele mai răspândite și datele recente disponibile din surse oficiale.
Primul aspect de menționat este universul digital: la începutul lui 2025, România număra aproximativ 17,8 milioane de utilizatori de internet (penetrare 94%) și 13,0 milioane de identități active pe social media (aproximativ 69% din populație). YouTube singur ajunge la circa 13,0 milioane de utilizatori, iar viteza mediană a conexiunilor fixe depășește 235 Mbps, un context ideal pentru streaming, gaming și conținut creativ. Aceste cifre explică de ce, în pauzele dintre cursuri și joburile part-time, studenții adulți consumă videoclipuri scurte, transmisiuni live și playlisturi muzicale fără întreruperi.
Sport și fitness: între activități outdoor și sală (dar stadionul atrage puțin)
Fitnessul este o supapă importantă, adesea practicată informal: alergare în parcuri, ciclism urban, antrenamente la sală. În schimb, ca spectacol, România se află printre țările UE cu cea mai scăzută participare la evenimente sportive live: în 2022 doar 7% dintre persoane (16+) au declarat că au asistat la un eveniment sportiv în ultimul an. Este un indiciu clar: adulții preferă să practice activitatea sportivă mai degrabă decât să o urmărească din tribune.
Cinema și streaming: viața dublă a conținutului
Sălile de cinema au redevenit un obicei constant în marile orașe: în 2024, în România s-au vândut aproximativ 11,2 milioane de bilete. Trendul se îmbină cu vizionarea online (seriale, filme, creatori), care rămâne dominantă în serile petrecute acasă sau în cămine. Practic, același grup alternează ieșirea la cinema și binge-watching fără întrerupere.
Festivaluri și concerte: „sezonul de vârf” al verii
Festivalurile mari au devenit adevărate ritualuri. În 2025, UNTOLD la Cluj-Napoca a sărbătorit zece ani cu peste 470.000 de participanți în patru zile; în iulie, Electric Castle a încheiat ediția 2025 cu aproximativ 289.000 de participanți la Bonțida. Cifrele explică de ce mulți studenți majori își planifică vacanțele și bugetul de vară în jurul acestor evenimente, între transport, cazare și abonamente.
Printre activitățile „de proximitate” se numără barurile, cafenelele și restaurantele. În 2024, românii au cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a mânca în oraș, cu o medie anuală de aproximativ 830 de euro per gospodărie destinată „dining out”-ului. Pentru studenții adulți, asta înseamnă brunch în weekend, street-food după concerte, cocktail baruri în cartierele moderne și cafenele-coworking în timpul zilei.
Călătorii (și destul de des): city-break și mare
Dorința de a călători este puternică și în creștere. În primele patru luni din 2025, cheltuielile românilor pentru călătorii în străinătate au depășit 3 miliarde de euro (+15% față de anul precedent), datorită în special city-break-urilor europene și destinațiilor de litoral la distanță scurtă. Mulți studenți majori organizează excursii în grup și își împărtășesc itinerariile pe social media și chat-uri, optimizând costurile și timpul.
Gaming și e-sport: comunități și turnee locale
Gamingul rămâne un factor de coeziune socială, cu comunități active și turnee ce îmbină online-ul cu offline-ul. Romanian Esports League a organizat finale la București cu premii de aproximativ 30.000 de euro și o acoperire online consistentă: evenimente care, deși nu ating amploarea marilor festivaluri, atrag studenții pasionați de FPS și MOBA.
Jocuri online legale: ce știu (și ce fac) studenții responsabili
În România, jocurile online sunt reglementate: Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) publică și actualizează lista operatorilor cu licență de Clasa I, precum și listele „albe” și „negre” ale domeniilor permise sau blocate. Legislația prevede actualizări periodice și, din 2025, obligații suplimentare pentru operatori și furnizorii de servicii conexe, cu reguli clare privind registrele și controalele.
În acest cadru se înscriu operatori recunoscuți precum NetBet România, menționat aici doar ca exemplu de brand prezent pe listele ONJN. În acest domeniu, printre studenții adulți predomină o abordare informată: consultarea listelor oficiale și folosirea instrumentelor de autocontrol au devenit parte din „eticheta digitală”.
18+ | Joacă Responsabil! | ONJN, L1160651W000195 | onjn.gov.ro
